România va avea un supercomputer cuantic

Guvernul vrea să lanseze România în știința secolului XXI: nanotehnologie, inteligență artificială și folosirea hidrogenului pentru energie inepuizabilă. Potrivit unui memorandum elaborat de Ministerul Fondurilor Europene și aprobat în ședința de Guvern de joi, statul își propune să folosească resursele disponibile ale institutelor de cercetare în aceste domenii și să finanțeze din bani europeni viitoare proiecte și infrastructură.

“Tehnologiile avansate sprijină crearea de ecosisteme complexe și interconectate, cu mare potențial de a îmbunătăți condițiile și standardele de viață la nivel global şi de a crea noi oportunități.

A patra revoluție industrială transformă practic toate domeniile de activitate, de la cercetare și comunicare până la eficienţă energetică sau transporturi, prin utilizarea Inteligenţei Artificiale, a Tehnologiilor Avansate și a Tehnologiilor Emergente”, arată un memorandum trimis de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, în ședința Guvernului de joi.

Prin memorandum vor fi incluse în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare 2021-2027 următoarele proiecte:

– Platforma Naţională de Tehnologii Avansate
– HUB Român de Inteligenţă Artificială
– HUB Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice Ro-HYDROHUB.

Actul este avizat și de ministrul Educației, Monica Anisie.

Concret, Guvernul vrea să finanțeze trei arii de cercetare: utilizarea hidrogenului pentru combustibil, dezvoltarea nanotehnologiilor cu ajutorul supercomputerului cuantic și dezvoltarea Inteligenței Artificiale.

Astfel, într-un proiect, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice din Râmnicu Vâlcea (ICSI) își va dezvolta departamentul de cercetare pentru folosirea hidrogenului “ca și combustibil al viitorului”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, pentru Digi24.ro.

“Adică îi vom asigura partea de infrastructură necesară pentru ca să testeze hidrogenul pentru ceea ce înseamnă industria auto, livrarea, respectiv asigurarea de energie termică pentru populație, energia nucleară.

Izotopii hidrogenului intră în reacție cu apa grea și determină partea aceasta de fuziune nucleară și practic hidrogenul este cel care contribuie inclusiv la zona de energie nucleară.

Ei au deja rezultate ale cercetării pe hidrogen”, a explicat acesta.

Oficialul din Guvern spune că un alt proiect este legat de „tehnologiile de vârf”.

“Aici urmărim ca să facem, după laser, supercomputerul cuantic, respectiv dezvoltarea nanotehnologiilor și a celorlalte componente din tehnologiile de vârf. Vorbesc aici de partea de microelectronică, fotonică, materiale avansate, tehnologii avansate de producție”, a declarat Boloș.

Supercomputerul este “un computer imens care e utilizat în știința materialelor”, a spus el.

În ceea ce privește dezvoltarea unui supercomputer cuantic, România nu are decât forme hibride ale tehnologiilor de vârf, spune ministrul Fondurilor Europene.

Pentru dezvoltarea celui mai exact instrument de calcul, poate fi realizat un parteneriat cu Institutul Național de Microtehnologii, potrivit ministrului, și să rezulte o nouă structură instituțională.

El spune că astfel de echipamente se închiriază „pe bani grei” în Europa de Est pentru dezvoltarea industriei auto, electronicii, fotonicii, aeronauticii și “pentru toți cei care astăzi ar avea nevoie de materiale avansate și echipamente pentru gândirea de soluții inovative”.

„Pe lângă faptul că ne-ar aduce venituri, ar fi foarte util în ce înseamnă activitățile noastre viitoare pentru dezvoltarea acestor industrii, unde suntem deficitari.

Ar fi în Europa de Est printre puținele centre iar în România unic”, a adăugat el.

Iar cel de-al treilea proiect menționat în memorandum este legat de zona de Inteligență Artificială.

“Pe partea aceasta ar fi HUB-ul de Inteligență Artificială, respectiv infrastructura pentru ceea ce înseamnă activitatea de cercetare pe zona de inteligență artificială. Este un domeniu pe care Comisia Europeană l-a declarat strategic și pentru care alocă fonduri importante de bani în vederea dezvoltării lui.

Pentru ceea ce înseamnă HUB-ul de Inteligență Artificială, România are institute de cercetare private, dar noi vrem de această dată să fie a statului român și să avem cumva concentrate sau finanțate aceste activități de cercetare din fonduri europene și structura mecanismului instituțional să fie cel pe care îl gestionează statul român”, a afirmat Marcel Boloș.

“Ele sunt cu această denumire pentru că acum mecanismele acestea instituționale care țin de zona institutelor sunt oarecum depășite. La nivel european se utilizează noțiunea de platformă, dar care înseamnă infrastructură plus echipamente. Nu se mai numește institut. Se numește platformă. În loc de institut îi spunem HUB, care adună la un loc mai multe tipuri de activități de cercetare, la care se adaugă partea de, spre exemplu, activitatea de selecție a proiectelor care sunt idei inovatoare în domeniul medicinei genomice și pe care acest institut sau HUB le selectează ca să fie finanțate”, a explicat membrul Executivului.

Institutele de stat care cercetează în aceste domenii vor fi declarate de importanță strategică națională.

“Vor beneficia de alocare cu destinație specială din cadrul Programului Operațional Creștere Inteligență și Digitalizare pe care îl are România. Vor fi proiecte necompetitive și pe seama accesării de fonduri europene ar urma să-și dezvolte infrastructura și echipamentele necesare”, a declarat ministrul.

De asemenea, pe lângă cele trei proiecte de cercetare pe zona tehnică mai sunt în plan și alte trei proiecte pe sănătate publică: „protonoterapia, care urma să fie făcută într-un Centru Național de Protonoterapie, Institutul Cantacuzino cu vaccinul tetravalent și partea de medicină genomică pentru tratamentul personalizat al bolnavilor cu afecțiuni oncologice”, potrivit oficialului din Guvern.

Totodată, și Laserul de la Măgurele ar putea beneficia de finanțare.

“Produce protonii și electronii. Protonii nu au utilitate. Le căutăm utilitatea medicală. Vrem să-i folosim la Centrul Național de Protonoterapie. Bolnavii cu afecțiuni oncologice unde operațiile nu mai sunt posibile, atunci prin protonoterapie se intervine pe tumorile de care suferă și practic am venit bolnav astăzi și peste două zile ești cu tumoarea extirpată și redat în viața socială”, a precizat Marcel Boloș.

În martie 2019, Primăria București a semnat cu instituții japoneze pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care ar urma să se materializeze într-un Centru de Terapie cu Protoni.

Boloș spune că, în total, statul are în vedere șase proiecte mari de cercetare.

Banii europeni disponibili pentru aceste șase proiecte sunt în cuantum de 8 miliarde euro, din care România asigură 1,2 miliarde euro.

“În momentul de față, pentru a evita problemele de ajutor de stat și cele care țin de sprijinul concret al privaților, am rămas în zona mecanismelor instituționale ale statului și vedem cum evoluează proiectele pe parcurs.

Cred că e important în aceste moment să vedem viitorul, ce urmărim prin aceste proiecte”, a conchis ministrul Fondurilor Europene.

Rectorul Politehnicii București: Universitățile nu ar trebui omise în programele de cercetare

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București, spune că centrele universitare trebuie să se regăsească în viitoarele proiecte de cercetare în domeniul tehnologiilor avansate.

“Orice finanțare care vine în cercetarea românească este benefică, mai ales că, în ultimul an, cercetarea românească a primit foarte puțini bani. E foarte bine dacă există o soluție de finanțare și e foarte bine că se încearcă consolidarea acelor instituții care au capacitate să facă cercetare în domeniile care au fost menționate.

Pe de altă parte, n-am găsit în memorandum faptul că marile centre de cercetare, și aici vorbesc de marile universități, nu se regăsesc în mod explicit. Se vorbește de zona academică de ordin general, dar, spre exemplu, programul de Inteligență Artificială românesc e concentrat foarte mult în Politehnica din București și, evident, implicarea noastră ar fi utilă pentru societate, pentru că lucrăm deja cu foarte multe companii, dezvoltăm proiecte în România, avem conferințe naționale, internaționale, suntem recunoscuți iar reprezentanții Politehnicii în Inteligența Artificială sunt, practic, reprezentanții României pe acest domeniu și la Națiunile Unite, UNESCO.

Dacă această inițiativă va fi pusă pe roate, important ca acele infrastructuri care funcționează, vorbim de la cele de la Politehnică, să fie sprijinite.

Pe tehnologii noi lucrăm de foarte mult timp, pe straturi subțiri în zona de nanomateriale cu rezultate excepționale, profesori foarte buni și cu rezultate foarte bune. Pentru hidrogen există un parteneriat.

Important e să găsim acele HUB-uri în care să se întâmple, citându-l pe domnul ministru, HUB-ul de hidrogen, cel de Inteligență Artificială, Platforma Națională de Tehnologii Avansate. Cel mai important e să strângem aceste instituții care fac cercetare, nu doar institute de cercetare în domeniile acestea.

Dacă ministrul Fondurilor Europene reușește acest lucru este lăudabil”, a declarat, pentru Digi24.ro, Mihnea Costoiu.

Acesta spune că ar trebui să existe un mix între cercetarea venită de la institute, cercetarea din zona universitară și zona de business.

“Trebuie transferate aceste cunoștințe către companii, către societate. Banii publici trebuie întorși către societate din dorința de a investi în ceea ce trebuie să facem în perioada următoare.

Spre exemplu, avem o serie întreagă de construcții pe Inteligență Artificială. E foarte important ca dincolo de ceea ce lucrăm noi, să zicem, pe machine learning, important e să fim sprijiniți în a dezvolta, spre exemplu, un ecosistem de start-up-uri.

Atâta timp cât nu există o legislație națională care să sprijine universitățile în a crea acest ecosistem, totul este o declarație.

Important este să sprijinim acel ecosistem care are capacitatea să genereze idei și să le pună în operă, așa cum se întâmplă în universități. Degeaba, noi la Politehnică avem un ecosistem de start-up-uri pe care ne chinuim să-l dezvoltăm, și chiar dacă ministrul vine și ne spune «Mâine ai 100 de milioane de euro. Dă drumul la start-upuri.», atâta timp cât n-am o legislație care să ne ajute, să ne permită să investim acești bani în start-upuri, vom avea probleme”, a explicat rectorul Universității Politehnice din București.